sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Autostrada Bucuresti – Ploiesti. Balast de 25 milioane de euro in buzunarele constructorilor

Schimbarea solutiei tehnice privind umplutura autostrazii Bucuresti - Ploiesti, de la pamânt la balast, va baga in buzunarele constructorilor mai bine de 25 milioane de euro. Pretul obtinut de acestia pentru balastul folosit la umplutura, in contractele cu CNADNR este chiar si cu 50% mai mare decât pretul real, sustin specialistii consultati de „Gardianul“. Eduard Hanganu, directorul firmei care se ocupa de consultanta pentru autostrada Bucuresti– Ploiesti spune ca nu ar trebui sa mai numaram foile de la placinta daca vrem sa o mâncam, in cele din urma.

In urma cu 6 ani, Search Corporation, firma care a intocmit studiul de fezabilitate pentru autostrada Bucuresti – Brasov, a stabilit ca “umplutura” autostrazii Bucuresti – Ploiesti trebuie facuta cu pamant. Solutia a convenit autoritatilor, deoarece era cea mai ieftina, dar studiile efectuate ulterior au aratat ca nu se poate pune in practica. Pamantul din zona Campiei Romane s-a dovedit a fi o argila prafoasa, cel mai mare inamic al constructorilor de autostrazi. Drept pentru care umplutura autostrazii nu va mai fi facuta cu pamant, ci cu balast. Pretul balastului a fost insa umflat de constructori, care vor castiga intre 15 si 25 de lei pentru fiecare metru cub din cei circa 4,8 milioane de “umplutura”.

Solutia proiectantului s-a facut praf
Argila prafoasa, spun constructorii, are neplacuta proprietate de a se “umfla” la ploaie si a se “strange” la caldura, ceea ce face ca aparitia fisurilor sa fie, in timp, inevitabila. Mai mult decat atat, pe cel de-al doilea tronson, in portiunea “Moara Vlasiei – Ploiesti” s-a descoperit ca panza freatica este cu mult mai la suprafata decat se “anticipase” in studiul de fezabilitate, ba chiar ca, in anumite portiuni, terenul “mustea” de-a dreptul. Devenise evident, in aceasta situatie, ca a construi pe baza solutiei tehnice oferite de Search putea duce la un nou dezastru de tipul celui numit “Bucuresti– Pitesti”. Eduard Hanganu, directorul general SC Consitrans, consultantul pentru autostrada, confirma cele de mai sus: “Studiul de fezabilitate a fost facut, in urma cu 6 ani, in mare viteza, asa cum se fac studiile de fezabilitate, sa poata obtine finantare, sa faca proiecte etc. S-au facut studii geotehnice, dar nu foarte profunde, dar cand s-a dat ordin de incepere a lucrarii, dupa prima cupa de sapatura, a iesit apa”. Solutii erau putine! Prima, cea de a cauta pamant bun pentru umplutura, a iesit repede din discutie, din cauza distantei si a cheltuielilor de transport – sa transporti milioane de metri cubi de pamant, din zona Moldovei sau a Ardealului, unde se gasesc argilele loess-oide, costa enorm, spun specialistii. Nici a doua varianta, “tratarea” argilei cu var sau ciment, nu a fost agreata tot din cauza pretului prohibitiv. Solutia aleasa in cele din urma, de a se folosi balastul pentru umplutura, este una fericita, tehnic, dar extrem de costisitoare pentru beneficiarul Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) si implicit pentru banul public.

Afaceri cu balast «aurifer». Constructorii, in schimb, ar putea spune ca au dat un “tun” cu balast.
Pretul, convenit inca de la inceput intre CNADNR si constructori, este unul “umflat” binisor, la 70-80 de lei/metru cub, cu mult mai mare decat cel real. “Daca este sa dam un pret onest, acesta ar fi de cel mult 55 de lei pentru un metru cub de balast, cilindrat, asternut si compactat plus cheltuieli generale si profit”, ne-au dezvaluit specialisti in constructii. Or, pe primul tronsonul, cel dintre Bucuresti si Moara Vlasiei, consortiul italian Pizzarotti &Tirrena va primi 70lei/metru cub, ceea ce ar insemna un castig de cel putin 7 milioane de euro pentru cei circa 1,7 milioane de metri cubi de balast asternut. Pentru constructorul roman potul este mai mare deoarece vor deconta circa 80 lei/metru cub pentru balastul asternut pe tronsonul Moara Vlasiei - Ploiesti. UMB Spedition, Euroconstruct Trading 98 si PA&CO International ar baga in buzunar, in aceleasi conditii, circa 20 de milioane de euro, pentru un volum de aproape 2,8 milioane de metri cubi de balast, asternuti cu 25 de lei mai scump. Cantitatea de balast, implicit si castigul, ar putea fi mai mare, dar consultantul Eduard Hanganu e hotarat sa limiteze proportiile: “Din socotelile noastre, ar trebui sa fie cam 2,8 milioane metri cubi pe sectorul al doilea, deoarece nu-i vom lasa sa puna balast si in rampele de acces. Acolo se poate arma pamantul si voi cere sa fie armat”. El probabil, va cere. Asta inseamna si faptul ca se va conforma constructorul?

Devizul total, peste 65 milioane de euro
Urmare a noii solutii tehnice, aprobate, potrivit consultantului, de catre Consiliul tehnico–economic, costurile vor creste exponential. Numai pentru cel de-al doilea tronson, unde constructor este consortiul romanesc, se estimeaza o crestere a costurilor cu circa 170 de milioane de lei, aproape 50 de milioane de euro. Pentru tronsonul dintre Bucuresti si Moara Vlasiei, calculele nu au fost finalizate din cauza greutatilor intampinate de proiectul largirii de la doua la trei benzi pe sens, dar si aici se vorbeste de sume de peste 15 milioane de euro, ne-au dezvaluit surse din cadrul Ministerului Transporturilor. Costurile suplimentare sunt calculate ca diferenta intre cele privind realizarea umpluturii cu balast si cea a umpluturii cu pamant, prevazuta initial.

«Proverbe» in loc de explicatii
L-am provocat pe directorul fimei consultante “Consitrans” la un calcul al pretului unui metru cub de balast. Rezultatul a fost acelasi, nu am putut depasi cei 55 de lei/metru cub de balast spalat, pornind de la pretul loco balastiera si adaugand costurile de transport, cilindrare, asternere, cheltuieli de regie (22%) si un profit modic de 10%. Se pare ca aici este “buba”, la profit mult prea mic pentru “standardele” constructorilor autostrazilor romanesti. Eduard Hanganu este de parere insa ca targuiala ar duce la alte si alte intarzieri in constructia autostrazii: “Sa revizuim pretul acum inseamna sa incepem sa numaram foile din placinta. Nu mai mancam placinta niciodata. E greu de facut asa. Ar incepe o galceava care nu s-ar mai sfarsi, pentru ca va intreba constructorul: «Ce ai cu mine? Eu ti-am spus de la oferta ca este 80 de lei. Ai acceptat!»”

Niciun comentariu: