Doar opt judecători ai Tribunalului Bucureşti au certificat ORNISS, necesar în dosarul lui Voiculescu

Doar opt judecători de la Tribunalul Bucureşti au certificat ORNISS, cerut pentru procesul dintre CNSAS şi Dan Voiculescu, dar niciunul dintre aceşti magistraţi nu face parte din secţia căreia i-a fost repartizat dosarul liderului PC.

Potrivit datelor furnizate de Tribunalului Bucureşti, judecătorii care au certificat ORNISS (de acces la informaţii clasificate) sunt preşedintele Mona Lisa Neagoe, vicepreşedintele Laura Andrei, vicepreşedintele Laura Mihaela Radu, preşedintele Secţiei I penală, Lia Savonea, preşedintele Secţiei a-II-a penală, Antonela Anne Mary Costache, Cristian Haraga, de la Secţia comercială, Miruna Iulia Lupu, de la Secţia civilă, şi Cătălin Gabriel Bădoi, care este detaşat la CSM.

Dosarul lui Dan Voiculescu va fi, însă, judecat de Secţia de constencios-administrativ şi fiscal, unde niciun judecător nu are certificat ORNISS. În aceste condiţii, cazul va trebui preluat de un magistrat din altă secţie.

Tribunalul Bucureşti a amânat primul termen al procesului lui Dan Voiculescu cu CNSAS, deoarece judecătorul care a primit dosarul
s-a sesizat că nu are certificat ORNISS, preşedintele secţiei de contencios-administrativ urmând să desemneze un alt magistrat pentru acest caz.

Dan Voiculescu a fost reprezentat în instanţă tot de deputatul Sergiu Andon, dar şi de avocatul Călin Zamfirescu, socrul ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu.

Andon a afirmat că este discutabilă procedura de a cere judecătorului să aibă certificat ORNISS (de acces la informaţii clasificate), având în vedere că dosarul a ajuns deja în spaţiul public.

La Tribunalul Bucureşti a început, marţi, procesul în care CNSAS cere recunoaşterea lui Dan Voiculescu drept colaborator al Securităţii, decizia fiind doar de competenţa judecătorilor după ce legea Consiliului a fost declarată neconstituţională în urma excepţiilor invocate chiar de avocaţii liderului PC.

Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis, prima dată în iunie 2006 şi apoi definitiv în august acelaşi an, că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică. Este vorba despre note informative în care acesta şi-ar fi turnat rude care voiau să fugă din ţară, colegi de studenţie şi, mai apoi, colegi de serviciu.

Voiculescu a contestat decizia Consiliului. Dar, până în iunie 2007, când dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională, procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti a constat mai mult în amânări, avocaţii lui Voiculescu cerând inclusiv secretizarea şedinţelor de judecată.

Când dosarul a ajuns în 2008 la Tribunal, s-a aflat, însă, că omul de afaceri a recunoscut, în vara lui 2006, la audierile CNSAS, că dădea informaţii despre cetăţeni străini, fiind “obligat” să-şi câştige astfel pâinea. Chiar şi pseudonimul Felix a fost recunoscut de Voiculescu la audierile de la CNSAS, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Bucureşti. “Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu îl turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior”, se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.

Excepţiile invocate la Curtea de Apel în procesul Voiculescu de către deputatul Segiu Andon au dus, în cele din urmă, la schimbarea legii CNSAS. Astfel, dosarul lui Dan Voiculescu a ajuns la Tribunal, după ce legea CNSAS a fost declarată neconstituţională. În prezent, Tribunalul Bucureşti a devenit prima instanţă de judecată care se poate pronunţa asupra unei eventuale colaborări cu poliţia politică, până acum deciziile fiind luate de CNSAS.