Economia românească îşi revine din leşin

Cursul e mai stabil, dobânda scade, riscul de ţară s-a mai redus după ce au venit banii de la FMI, producţia industrială dă semne de revenire, căderea comerţului începe să se oprească, cresc salariile şi bursa, iar guvernatorul BNR pariază că vom termina anul cu PIB pe plus.

Ultimele evoluţii economice, măsurate prin date statistice sau evaluate prin declaraţii ale oficialilor, par să indice un start al însănătoşirii economice. Astfel, veniturile bugetare colectate în luna aprilie sunt aproape egale cu cele din luna aprilie a anului trecut şi, cel mai important, pentru prima dată
în acest an respectă programul de încasări al Ministerului Finanţelor. Potrivit unor surse, statul a încasat în aprilie, din impozite şi taxe, 15,28 miliarde de lei. Datele statistice oficiale nu sunt disponibile încă.

Apoi, cifra de afaceri
din industrie, comunicată de Institutul Naţional pentru Statistică în luna martie, a crescut cu 20% faţă de februarie, pentru prima dată de la sfârşitul toamnei trecute.

Tot un semn al repornirii motoarelor industriei este şi creşterea comenzilor: în martie, comenzile noi în industrie, industrie care arată cum pot evolua afacerile în viitor, au crescut cu 4% faţă de februarie.

Se pare că asistăm şi la o relansare viitoare a construcţiilor, dat fiind că, în martie, numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 16% faţă de februarie, aici asistând, adevărat, şi la o anumită sezonalitate. Şi comerţul pare că o duce mai bine, în sensul că s-a oprit din cădere. Astfel, vânzările cu amănuntul din martie au avut acelaşi nivel cu cel din februarie, potrivit datelor Eurostat. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut în martie cu 44 de lei
(3,2%) faţă de februarie, sărind pragul de 1.400 de lei.

Asistăm de asemenea la o revenire în forţă a pieţei de capital, încurajată de rezultatele pozitive ale companiilor. În orice caz, mai bune decât aşteptările. Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care cuprinde cele mai lichide 10 acţiuni din piaţă, a crescut din februarie până acum cu circa 37%, după o lungă perioadă de scădere. Miercuri, acesta sărea de pragul psihologic de 3.000 de puncte, după ce în februarie se plasa la circa 2.250 de puncte.

O îmbunătăţire sensibilă se vede şi la cursul valutar, care cunoaşte în ultimele săptămâni o perioadă de relativă stabilitate, ajungând joi la 4,12 lei/euro, evoluţie generată în principal de împrumutul extern. Şi, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, se pare că era fluctuaţiilor majore a cam apus. „Vârful presiunilor speculative şi nespeculative asupra cursului de schimb considerăm că a trecut. (...) Este adevărat că şi politicile fiscale şi salariale, cu toate greutăţile lor, sunt mult mai adecvate, comparativ cu ce se întâmpla în toamnă, cu promisiunile electorale sau cu ce se prefigura, hai să spunem, în luna decembrie“, a afirmat Isărescu. Iar această stabilitate a cursului vine şi pe fondul unei anticipaţii de scădere a inflaţiei (BNR chiar a diminuat prognoza de inflaţie pentru acest an), guvernatorul spunând că „dezinflaţia se va instala pe o perioadă de câteva trimestre“.

Pe de altă parte, chiar dacă băncile nu au deschis încă larg punga de credite pentru populaţie, se simte un timid interes: în martie, numărul de interogări ale bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
a fost de 211.000 în martie faţă de doar 167.000 în februarie. Fiecare interogare reprezintă o cerere de credit. Un ajutor la deblocarea creditării, care va avea efecte peste ceva timp, îl dau şi ultimele acţiuni ale BNR - surprinzătoarea reducere cu 0,5 puncte a dobânzii de politică monetară şi reducerea rezervelor minime obligatorii
în valută pentru resursele pe termen lung atrase de bănci, semn de deblocare a lichidităţii pentru creditare.

Şi din punctul de vedere al finanţării externe stăm deja ceva mai bine, asta strict graţie împrumutului extern şi a condiţionalităţilor lui. După anunţul privind eliberarea primei tranşe de împrumut de la FMI, de 5 miliarde de euro, cotaţiile CDS (Credit Default Swap) pentru România au scăzut cu 20%, până la 310 puncte de bază. Această cotaţie reprezintă de fapt „prima“ de risc plătită de România pentru împrumuturile externe. Ea a ajuns la acelaşi nivel cu cea a Bulgariei, considerată până acum mai sigură decât România. Vecinii de la sud dau mai bine în ochii investitorilor pentru că au regim de consiliu monetar care presupune, printre altele, excedent bugetar şi curs fix. Cu această ocazie, cotaţia de risc a României a scăzut în premieră sub cea a Ungariei. În martie, nivelul CDS depăşise nivelul de 700 de puncte, ceea ce înseamnă că, la dobânda pentru împrumuturile noi, se adăugau şapte puncte procentuale în contul riscului de neplată.